O zi minunata pentru informatie si comunicare, zi in care in 1969 a fost creata prima conexiune internet, cand s-a creat primul protocol de retea si s-au trimis primele pachete de date... si as putea sa continui cu tot felul de date interesante pentru voi dar de fapt vreau sa va atrag atentia asupra unor fapte ce nu va intereseaza defel si nu au nici o importanta istorica.
Astazi a fost ziua mea si m-am simtit excelent. Pentru ca azi am semnat cu Cord Center pentru recoltarea celulelor stem. Pentru ca azi am simtit ca insemn mai mult pentru cei dragi mie si toata ziua am visat la momentul cand o sa sarbatorim ziua de nastere a copilului.
Si pentru ca in ciuda proiectelor si curateniei azi am facut o pauza si am iesit la o plimbare, iar apoi am ajuns si eu sa vad o comedie romantica (stiti cat de rare au devenit astea? Majoritatea asa numitor comedii romantice se dovedesc a fi drame sau chiar thrillere psihologice cu accente horror. Mda, n-am eu asa un simt al umorului dezvoltat incat sa rad la faze de prost gust ca s-ar fi gasit cateva filme mediocre pline de faze penibile.)
Si pentru ca Pup, puiul cel mare al lui Tyby mi-a cantat azi mai frumos ca in celelalte zile.
Multumesc din suflet tuturor celor care m-au felicitat azi. Ma duc la somn cu un sentiment de implinire.
vineri, 6 iunie 2008
6 iunie
joi, 5 iunie 2008
Incepe campionatul!
Cu ocazia asta m-am gandit sa scot de la naftalina o reclama mai veche, chit ca acolo e vorba de campionatul mondial...
Si tot vorbind de genul asta de reclame, pentru cei ce inca se intreaba la ce foloseste sutienul, o reclama la wonderbra:
Sursa este adsoftheworld, ca de obicei.
Ajutor, salvati-mi casa!
Cum v-am promis va pun cateva poze de dupa macel (dupa ce s-a facut traseul pentru instalatia noua de curent). 
Alea "live" din momentul realizarii si dinainte sa se stranga tot molozul in mare nu le am ca n-am fost prezenta la distrugere (si nici aparatul nu am indraznit sa-l las la cataclism), am venit dupa ce s-a potolit totul. In schimb stiu ca au venit vecinii la usa sa intrebe ce arde ca asa iesea un nor de praf dens si gri din apartamentul nostru de ziceai ca-i fum.
Ar mai fi fost multe de surprins dar se pare ca imediat ce si-a dat aparatul seama in ce prafaraie e, s-a inchis pentru autoprotejare si a refuzat sa se mai deschida chiar cu acumulatori noi.
marți, 3 iunie 2008
Aer Conditionat
Din multimea de tipuri de aparate si oferte cu montari gratuite aparute in sezonul cald unora le vine greu sa aleaga.
Eu una stiu de mult sa nu am incredere in "meseriasi" si nici sa nu ma pun pe liste de asteptare pentru un montaj deficitar. De aia eu cand ma voi hotari voi apela la aceeasi firma ( Termoserv din Suceava - si da, am fost atat de multumita ca le fac reclama moka) cu care am colaborat si la instalatia centralei termice; au scule calumea si echipe profi si mai sunt si de treaba. Poate dau 100 RON in plus fata de super-mega-ofertele din jur, dar sa stiti ca banii astia mi se vor intoarce in buzunar ulterior, din consumul de la curent si din alte cheltuieli ce apar la ceilalti in urma unor montaje proaste. (Asa am patit si cu centrala unde consumul e mult mai mic decat la altii ce au facut economie la sange si eu m-am lafait la 22 de grade toata iarna si n-am inchis-o deloc.)
Cine insa inca nu e lamurit de ce ar trebui sa opteze pentru o firma de incredere nu pentru mega-oferte poate citi un articol bine documentat despre aerul conditionat in Gandul. Stiu ca e vechi articolul, dar e atat de util incat cine nu l-a citit pana acum merita sa arunce un ochi. Felicitari autorului, bine scris si extrem de util. Poate invata si romanu' de bazar ce umbla dupa ieftineli ceva din probleme expuse acolo in loc sa le traga pe pielea lui.
( offtopic : am revenit sa imi vad apartamentul dupa instalatia de la curent si sa reintru in programul de lucru. Mai multe detalii despre pe unde am fost cat mi se devasta casa si cum arata apartamentul dupa dezastru va dau imediat ce imi reintru in ritm)
joi, 29 mai 2008
Broscuta simpatica
De fiecare data cand merg inspre centrul urbei, pe langa magazinul Bucovina gasesc broscuta asta simpatica. Si ma inveselesc instant. 
Broscuta asta e o stare de spirit! Si nu ma refer la masina ci la exponatul din interiorul ei. (click pe a 2-a poza sa vedeti mai bine despre ce personaj vorbesc.)
(Off-topic: o sa lipsesc cateva zile ca la mine acasa se gauresc peretii si se face instalatia la curent.)
miercuri, 28 mai 2008
Electorale
Sau prost sa fii adepti / votanti sa ai.
Si sa stiti ca orice prost gaseste unul mai prost ca el sa-l admire (proverb francez publicat parca de Boileau)
Sa luam campania unui baron local urat de toti sucevenii. Pe el oricum nu-l voteaza decat aia din partid, avand interese directe... ( Circula zvonuri cum ca Flutur ar avea sa-i plateasca niste datorii mai vechi si ma mir ca nu si-a facut PD-Lul campanie promitand sa-l popeasca p-asta, ca atunci era castigul garantat.)
Si totusi n-a gasit d-nul Mirza pe cineva care sa-l sfatuiasca de bine in campanie.
Sa va explic de ce zic asta:
Atentia oamenilor pe strada, in trafic e mai ceva ca cea a copiilor, se capteaza greu si dureaza foarte putin pana sunt distrasi de altceva.
Cum retin copii o poezie la rapid, daca nu sunt atenti, doar din auzite? Pai ei retin doar cuvintele de final, care rimeaza.
Exemplu practic in care ce retine copilul neatent e scris ingrosat
... catelus cu parul... cret
... fura rata din... cotet.
Dupa acelasi model sa vedem ce-am retinut eu de pe afisul d-lui:
Faptele raman. Vorbele zboara
Gavril Mirza bla bla din consiliu.
Adica mai pe intelesul tuturor eu am priceput ca la alegerile astea Mirza zboara din consiliu sau de pe unde s-a mai cuibarit el. Si am testat si pe altii si tot asa ziceau ca e ceva afis cu Mirza zboara... probabil dupa reclama aia cu "zboara puiule, zboara..."
Ce nu inteleg e de ce ar fi schimbat zicala. Ca era vorbele zboara, faptele raman. Cu accentul pe raman. Nu cu accentul punctat in final pe zboara asa cum e in lozinca schimbata. Oricum cine a gresit-o, a gresit-o in beneficiul Sucevei.
A doua e o candidatura "independenta". In fine, atat de independenta incat citezi din BOR si esti vandut conducerii acestei "institutii". Ca mai nou la avizierul bisericilor nu mai e programul cu zilele cand se oficiaza slujbe ci sunt niste poze cu niste "candidati" si niste "programe electorale". ( ca tot aveam o vizitatoare care acuza oamenii apolitici de pe blog la mine ca is cu politica si nu asta e Calea Domnului, ca trebuie sa o cautam pe aia spirituala.) Se pare ca popilor li s-a acrit de spiritualitate si vor mai multa putere concreta pe toate planurile astea pacatoase ale existentei. Sau cum as zice eu cand vad opulenta astora pe afis: danga-langa, suna-n asfintit talanga... ( nu suna a bine)
Si cum altfel poti cuceri usor si conduce prostimea? Divide et impera. Asta este Noua Cale a ortodoxismului. Astfel in programul electoral ei spun ca de vor fi alesi nu vor deservi decat o clasa de oameni, nici macar nu se adreseaza si celorlalti cetateni. Si tot ce vor face vor face doar pentru acestia, nu si pentru restul. Ba mai mult, se vor lupta cu oricine nu e crestin, se vor opune ateismului.
N-are rost sa discutam ca Iisus incerca sa ne uneasca, sa ne faca sa vedem similitudinile dintre noi si era tolerant, nu arunca cu pietre in ceilalti. Dar e greu sa fii Sfant, sa iubesti umanitatea si si sa te sui pe cruce si pentru Pilat din Pont... Mai simplu e sa dezbini, sa arunci cu pietre in toti cei care iti neaga convingerile si sa iti faci "bisericute". Pacat ca in zilele noastre copii ateilor vor fi condamnati din start de catre popi, viata lor ca si sufletul lor nu se va mai vrea salvata ci distrusa. Caci acum totul se distruge, nu se mai salveaza ca pe vremea lui Iisus.
Restaurant cu haz
Eu de obicei merg intr-un restaurant pe la noi pe aici unde imi place si servirea si mancarea. Pacat cu numele, ca daca nu se chema "La Fitze" acum eram clienta lor de 2 ani nu de un singur an. Totusi, in ciuda numelui, ambianta este super si localul e frecventat de lume obisnuita.
Asta nu e post platit, dar ma gandeam ca dupa 1 an de teste in care n-au schimbat nici calitatea servirii nici gustul mancarii (am auzit ca bucatarul e italian) se merita sa vorbesc de ei. Pacat ca nu mai trimit comenzi la domiciliu in weekend dar poate e mai bine asa, ca mai faci si o plimbare, mai profiti si de aerul curat, mai asculti o mierla...
Ultima data cand am mers cu barbata-miu am gasit pe mese noul numar al revistei de turism din Nordul Moldovei. Am senzatia ca e o revista scoasa de restaurante si hoteluri/pensiuni in care fiecare isi face reclama incearcand sa atraga turisti. Salut ideea caci e mai mult decat binevenita. Insa cum am deschis revista m-a apucat o criza de ras de nu ma mai puteam opri.
Stiti descrierile alea pitoresti de pe vin? Pe langa faptul ca am vazut ca au bagat siropuri de-astea amuzante si pe iaurtul Zuzu (era chiar de asteptat dupa reclama), sa stiti ca si descrierea unui fel de mancare suporta astfel de alintaturi (dar n-am crezut vreodata ca ma pot face sa rad atat).
Lasand la o parte bancul cu pizza emo care se taie singura, cum ar fi sa cititi in meniu ca:
"... un tanar muschi de vita suparat pe viata, perpelit la gratar... "
sau poate doriti ceva mai putin emotionant.. poate doriti niste blonde... aaaa.. niste cotoiase de pui a caror descriere chiar te face sa salivezi
"Picioruse gingase de puicute, peste care se arunca asa in gluma cateva feliute de usturoi pentru desavarsirea aromei..."
Astea le-am gasit in revista de turism la un alt restaurant ce nu e din Suceava, ci din Radauti (David House).
Apropos de "La Fitze" - uitam sa va spun ca acolo gasiti un chelner profesionist, calm si binedispus nu acru si incruntat cum sunt altii; un chelner ce te face sa te gandesti ca viata e frumoasa si merita traita. Stiti zambetul ala care nu e nici hlizeala nici tamp? Zambetul ala ce facea pe vremuri parte din meseria tuturor asistentelor si doctoritelor, a chelneritelor si a vanzatoarelor?
Intotdeauna ma face sa ma intreb daca pur si simplu stie sa-si faca meseria sau n-o fi cumva chiar patronul, care a creat ambianta de-acolo si serveste uneori din pasiune pentru ce-a creat. Click Here to Read More..
luni, 19 mai 2008
Nature vs Church 0-1?
Textul de mai jos nu imi apartine, il preiau si il public pentru ca asta a fost dorinta celor ce l-au creat si sper sa se rezolve problema lor. Pentru ca la noi in Romania natura pierde in fata pungilor pline cu arginti ai bisericii.
(titlul e adaptare dupa Dr. House, episodul 19 sezonul al 2-lea)
Contextul
Suntem un grup de cetateni, care locuim in Bucuresti in sectorul 3, pe strada Fizicienilor, la nr. 9.
In fata blocului nostru - D4A - se afla un mic teren aflat la cca 15-18m de cladire, pe care se afla copaci plantati de locatari acum peste 35 ani. In spatele acestui teren, la nici 50m de bloc, pana acum cateva saptamani se afla o cladire in paragina si terenul aferent, in aceeasi situatie ca si cladirea. Intre timp cladirea si terenul au fost demolate si am aflat ca un "investitor strategic", cum altfel, va construi 3 turnuri de 15 etaje fiecare! Dincolo de acest teren se afla parcari de tiruri, hale industriale, CET SUD, si multe alte "opere" din fier si beton lasate mostenire de anii comunismului.
Cu toate neajunsurile traiului in Bucuresti – aglomeratie, lipsa locurilor de parcare, poluare sau lipsa unui simt estetic in cladirile din jurul nostru - micuta oaza de verdeata reprezinta un punct important pentru locuitorii zonei. Important, nu numai din punct de vedere social sau de mediu, ci si practic: este singura modalitate in care praful si zgomotul sunt diminuate cat de cat, iar copii din zona se pot juca sub ochii nostri, si nu intr-un parc special amenajat la 200 m distanta sau in strada.
Am facut aceasta trecere in revista tocmai pentru a intelege cat de mult inseamna pentru locatarii din aceasta zona, micul parculet cu cativa copaci.
In momentul in care am aflat ca pe terenul dezafectat va fi construit un ansamblu de locuinte (“rezidential”) am fost destul de mahniti, pentru ca avizele de mediu si de constructie intr-un stat civilizat ar trebui sa tina cont si de densitatea populatiei si de modul in care o astfel de constructie afecteaza comunitatea din zona. Inchipuiti-va 300 de noi familii care vor locui intr-un perimentru de catave mii de metri patrati sau cum se va aglomera brusc cu inca 150 de masini – sa zicem - care vor pleca si vor veni in zona, in orele de varf. Sau modul in care o constructie de o asemenea anvergura va afecta pe perioada derularii lucrarilor pe cei care locuiesc acolo. Cu toate acestea terenul este privat si dreptul la o astfel de activitate din partea proprietarului nu poate fi incalcat sau subminat.
Ramaneam totusi cu multumirea ca terenul cu copaci din fata nu ni-l poate lua nimeni, fiind in administratia Primariei.
Problema
In ciuda acestei constatari – de o minima decenta si bun-simt civic – zilele trecute am aflat cu stupoare ca in locul copacilor s-a hotarat construirea unei biserici! La mai putin de 20m de geamurile noastre, intr-o zona verde amenajata, careia i se face toaletare in fiecare an, in ciuda OUG 114/2007 si evident fara ca noi – locatarii direct afectati - sa fim consultati si/sau instiintati!
Astfel terenul - avand 1450 mp - a fost dat in concesiune Patriarhiei pentru ridicarea unui ansamblu bisericesc – biserica si casa parohiala – cu titlu gratuit pe toata durata de existenta a cladirilor. Actul care stabileste acest lucru este Hotararea 289 a Consililului Local al Mun. Bucuresti din 12.10.2007.
Situatia este destul de grava si de urgenta, avand in vedere ca lucrurile au inceput sa se desfasoare foarte repede:
Vineri 18 aprilie, existau deja utilaje care incercau sa intre pe teren si sa pregateasca amplasamentul, desi din cate am inteles nu exista inca un aviz de defrisare a copacilor, insa exista autorizatie de constructie. Aceasta actiune a fost stopata pentru moment, datorita unei conjucturi favorabile (accesul la teren sa face printr-o parcare amenajata, iar posesorii masinilor respective, locatari ai aceluiasi bloc, nu au permis accesul utilajelor).
La momentul respectiv in zona a ajuns si dl. Dumitrascu – Arhitectul Sef al Primariei Sectorului 3 – care a lasat de inteles ca in momentul in care cei de la Patriarhie vor avea toate actele, sa continue actiunea. De-asemenea a lasat de inteles ca nu putem face nimic, cel mult sa incepem sa contestam pe cale legala – un raspuns de-altfel birocratic si corect.
Actiunea
La nivel de asociatie lucrurile nu sunt la fel de simple. Despre aceasta situatie se stia ceva vag de acum vreo 2 ani cum ca Patriarhia ar fi interesata de teren. Locatarii au semnat in majoritate ca nu sunt de acord cu o biserica, iar administratorul asociatiei a lasat o cerere la Primarie prin care solicita sa fim instiintati daca se hotaraste constructia bisericii, astfel incat in termenul legal de 30 zile sa putem contesta decizia. Asa cum spuneam mai sus insa nu am fost instiintati (actiunea ilegala, se pare) astfel incat acum suntem in situatia disperata in care trebuie sa reglam situatia din mers, insa in orice moment utilajele pot intra pe teren si sa inceapa lucrarea, daca cei in cauza obtin restul avizelor. Orice activitate a noastra ulterioara insa nu va reface parculetul.
Am inceput totusi demersurile legale: am facut o reclamatie la Primarie, am facut cerere pentru audienta la Primarul Sectorului 3, am luat legatura cu un avocat care studiaza problema si va stabili care sunt pasii pe care ii vom urma, am facut reclamatie la Directia pentru Protectia Mediului si Educatie EcoCivica din cadrul Primariei Sect. 3 si am incercat sa aflam in baza exact caror acte si reglementari pe acest teren va fi ridicata o constructie.
Concluzia
In general, din contactele sporadice pe care le-am avut pana acum - oameni in primarie, cei de la politie, arhitect sef - atitudinea pe care o sugereaza toata lumea este sa incercam sa ne “linistim”. Voalat ni se spune ca indiferent de demersurile legale, reclamatii sau petitii, “biserica se va construi oricum”. Institutii a caror ratiuni de existenta constau in gestionarea bunului mers al comunitatii sunt nu numai opace, dar si reticente sau nepasatoare la solicitarile si doleantele noastre.
La un moment dat am incercat sa contactam cateva televiziuni de stiri. Au venit doua,au facut reportaje, nu foarte ample e adevarat, care nu au ajuns pe post.
Personal am incercat sa caut in mediile de informare situatii similare si desi sunt foarte multe (Biserici construite intre blocuri, impotriva dorintei cetatenilor), in mod suspect, foarte putine au parte de mediatizarea problemei si mai ales a ...solutionarii acesteia!
Am facut aceasta scurta prezentare a situatiei pentru ca avem nevoie disperata de ajutor! Acum! Vrem sa ne spunem povestea si sa fim ascultati.
Suntem suficient de mici incat actiunile noastre sa nu aiba efecte fara o sustinere puternica – fie ca e una jurnalistica sau care tine de societatea civila.
Va multumim!
Pentru contact:
Sebastian Stejar: sebastianstejar@yahoo.com
Nu am verificat personal veridicitatea faptelor datorita distantei, dar cunosc alte cazuri identice in zona in care locuiesc.
Later Edit: Se pare ca au mers cei de la Hotnews sa verifice despre ce e vorba.
Cosul de gunoi
De cativa ani vafele clasice de inghetata vin invelite individual in plastic transparent(probabil de ecologisti ce suntem). 
Azi eram prin piata cand am zarit doua scolarite bine ingrijite vorbind cu doua doamne in varsta in timp ce-si luau cate o vafa. Nu bine se despartira de doamnele respective ca terminasera de desfacut plasticul si una dintre ele zice:
- Da-mi-l si pe-al tau, sa-l arunc.
Dupa care a urmat un act copiat, pentru care scolarita noastra chiar a facut o mica pauza si l-a reprodus intocmai. Arata exact ca Data din Star Trek cand incearca sa imite intocmai un act uman. Adica pe fata ei se vedea doar un pic de concentrare fara vreo urma ca s-ar ascunde de mine, de doamnele in varsta sau de restul oamenilor din piata. Ea s-a oprit, a cautat din priviri un colt si cum a vazut un mic intrand intre doua cioscuri puse spate in spate, a aruncat acolo invelisul vafelor, convinsa ca a facut totul ca la carte. La final parca astepta nota 10, mandra de ce facuse.
( Fotografia este preluata de pe siteul acesta, unde puteti vedea mai multe fotografii din epoca de aur... doar ca sunt facute in URSS. Merita sa trageti un ochi)
duminică, 18 mai 2008
Prin autobuz sau despre morala crestina
(ca am ajuns si eu in postura sa caut loc pe scaun, nu sa-l donez ca de obicei)
M-am aventurat zilele trecute sa ma urc intr-un autobuz ce nu era aproape gol, ci mai avea doar cateva locuri goale. Normal ca pana am ajuns eu in dreptul locului pe care il ochisem tineretul s-a miscat mai repede si am ramas in picioare.
In secunda urmatoare m-am pus pe scanat autobuzul,(eram doar vreo 3 in picioare) poate mi-a scapat totusi vreun loc liber. Asa am dat ochii cu "fetitze" de se uitau la mine in zeflemea, parca spunand sa nu cumva sa indraznesc in nesimtirea mea sa cutez a le cere locul (privirea mea era una neutra, nu incercam sa obtin vreun loc printr-o privire mai aspra sau mai rugatoare). Le-am lasat in treaba lor ca n-am stomacul babei de 90 de ani sa inghit scandaluri in autobuz.
La un moment dat, cand simteam ca nu mai rezist de durere ( pe langa durerile de gravida la frane, s-au accentuat, de cand cu greutatea sarcinii si durerile genunchiului meu beteag) si ma gandeam serios sa ma pun jos pur si simplu, am vazut un om de vreo 35-40 de ani ce ma analiza intrebator (probabil ca sa se convinga ca-s insarcinata, nu produsul generatiei fast-food) si care in final mi-a facut semn sa vin pe locul lui. I-am multumit si am acceptat locul.
Odata ajunsa pe scaun mi-am revenit repede si am inceput sa observ din spate cum aceleasi tinere zeflemitoare se inchinau si tranteau la cruci cu duiumul cand treceam prin fata unei biserici...
