Prima mea poezie

Leapsa de la femeia simpla. Se pare ca Irina ar vrea sa afle care a fost prima poezie scrisa de mine.

Ei bine, tin sa va spun ca desi retineam tot ce era poezie cu rima foarte repede, cand a venit vorba sa fac si eu "compozitii" la compunere si dezvoltarea vorbirii faceam povesti lungi cu apusul de soare si trecerea timpului. (Povesti despre experiente deosebite pentru mine, traite la tara cand lumea se intorcea de la pasune cu vacile si eu ramaneam seara de seara pe un deal de la marginea imasului si contemplam apusul mirata ca nimeni in jur nu se mai opreste sa-l admire.)

Niciodata nu am reusit sa scriu constransa de rima. Asa ca primele mele poezii au aparut tarziu, dupa ce am citit poeziile din ultima parte a creatiei lui Rimbauld (cand simbolismul ducea inspre un modernism aproape optzecist dupa literatura romana). Practic dupa o duzina de ani in care recitam sute de poezii in diverse limbi si citeam enorm de multe (printre preferati in lit. romana - Nichita Stanescu si Lucian Blaga) am ajuns sa scriu poezii din compuneri trunchiate, in care explicatiile erau taiate si reduse spre esenta.

Ei, in anul I de facultate, ajungand sa duc o viata mai boema, departe de casa, descoperind un oras aparte cu niste oameni cu totul deosebiti, avand si primul meu caine ( maidanez corcitura cu ciobanesc) haladuiam prin oras libera, vorbeam cu cainele in franceza si zambeam smecher de dupa sapcutele mele de Gavroche, mai visatoare si mai increzatoare ca niciodata. Atunci imi veneau in minte versuri ciudate, alaturari de termeni nemaintalniti, scriam zeci de poezii pe servetele in restaurante. Multe dintre ele insa au fost schimbate si cizelate de zeci de ori caci primul vers venea spontan, era "perfect" exprima atatea, iar apoi restul trebuia sa il construiesc eu in jur, si niciodata nu eram multumita. N-am pastrat nimic din ce am scris tocmai datorita acestei nemultumiri. Forma nu era niciodata perfecta, ca era... o forma.

Tot cea ramas sunt poemele publicate in Discobolul unde veti gasi si prima mea poezie, In contra mea.

Leapsa mea merge spre toti cei pe care ii suspectez sa fi avut legatura cu poezia vreodata, indiferent la ce varsta a avut loc "intalnirea de gradul 3". Tiberiu, Denisuca, puisorul cufurit, Mike si nu in ultimul rand Doru Oprisan sunt rugati sa-si aduca aminte de prima lor poezie, nu conteaza cat de siropoasa, puerila, "literara" sau nu e ea.
Daca mai sunt si altii cu astfel de inclinatii sa ia leapsa si sa-mi zica, ca-i trec cu edit in post.