...ce ne spune cum sa ne ferim de tot felul de sarlatani si "tratamente miraculoase" dar nedemonstrate stiintific niciodata, doar folosindu-se de asa-numitul "test" al rezistentei in timp.
Si sunt multe lucruri pe pamant ce n-au disparut si n-au fost demonstrate de vreo culoare, mentinandu-se ca superstitii.
Superstitiile nu ne deosebesc de cei din Evul Mediu sau de niste porumbei si totusi se constituie in idei atractive chiar si pentru oameni relativ inteligenti, deseori cu pregatire in diferite domenii stiintifice.
Astfel, exploatand o trasatura umana ce ne face vulnerabili la tot felul de teorii ce ne pot alimenta starea de bine, multe firme vand prostii ca torser ce "te apara" de radiatii radio, vand tratamente stravechi care nu au reusit sa obtina rezultate clinice reale dovedite si alte lucruri ce de obicei nu au nici un efect real. Iar noi dupa ce le cumparam, datorita unor coincidente, hranindu-ne cu propriile noastre dorinte, le mai si laudam mai departe ca "testate".
Deci pentru cei care lasa la o parte ochelarii de cal si vor sa plece urechea la o alta varianta a lucrurilor ( varianta ce, daca ar fi imbratisata si de jurnalisti poate n-ar mai avea audienta dar ar prezenta fapte realiste, nu tot felul de pseudo-documentare) puteti urmari filmuletul de mai jos si eventual puteti citi cartile recomandate in final ca sa stiti cum sa preveniti si sa nu va lasati inselati.
Via TLP.
marți, 8 iulie 2008
Ceva interesant
joi, 3 iulie 2008
Nelipsita coada
Nu stiu cum e la alte Kaufland-uri sau alte supermarketuri prin alte zone. Insa la noi daca mergi in cursul saptamanii dimineata la cumparaturi (sau in sezonul asta, dupa-amiaza cand pensionarii stau la umbra) se intampla un fenomen interesant. Fenomen ce, slava domnului, nu s-a intins si la restul supermarketurilor.
Stiti ca la Kaufland daca stai peste 10 minute (parca, nu stiu exact) sa platesti la o casa atunci primesti scuze, si o despagubire(...parca). Asa urla o tanti in microfon. Ce nu spune insa tanti e ca ei garanteaza un numar constant de minute la rand la casa, indiferent de aglomeratie. Cumva daca 10 minute sunt maximum admise, atunci niciodata nu vei fi singur la casa si intotdeauna va dura macar peste 5 minute.
Si e simplu de garantat asa ceva. Sunt foarte multe case dar numarul caselor deschise este direct proportional cu aglomeratia. Am observat mereu ca dimineata in mijlocul saptamanii sunt doar cateva case la care poti plati, majoritatea fiind inchise. Si nu exista casa din aia express cu pana in 3 produse sau prioritate gravidelor. Asa ca atunci cand nu ma simteam prea bine am ales sa duc produsul cumparat la loc si sa ies pe undeva dupa rugaminti "neauzite" de ceilalti cumparatori blocati si ei cu cosurile alea ce ocupa fix tot spatiul si pe unde o gravida nu poate iesi din magazin daca i se face rau.
Din partea mea... numa' respect pentru ceilalti unde in acelasi interval de timp gasesc cate 3-4 case libere cu casiere ce stau totusi cuminti si isi asteapta cumparatorii. Pe ele o sa le frecventez in continuare.
Cu sarbatoarea-n... suflet
Ieri a fost sarbatoare. Asta e un adevarat blestem pentru toti cei ce construiesc sau renoveaza ceva. Ca nu exista persoana mai credincioasa decat oamenii simpli de pe santier. Aia care nu lucreaza decat 2-3 sezoane si dupa aia canta ca greierii pentru ca au profitat toata vara de orice scuza sa isi ia liber cat mai mult. Pentru ei si pentru restul trantorilor din Romania exista patroni caliti ce stau cu joarda pe angajati si-i urmaresc in tot ce fac. Pentru ei ar trebui sa se infiinteze plata la ora de munca. Da, plata serioasa dar exact pe ce faci, cat muncesti. Fara prime de Craciun, Pasti si alte sarbatori. Plata pe munca efectiva ar economisi enorm la salarii si am putea probabil sa dam in constructii salarii mai mari decat in Italia pe cartea de munca. Si am economisi bani in final.
Dar sa va zic despre marea sarbatoare de ieri. Ca a fost mare si cu cruce rosie doar in calendarul de Suceava. Cum asa? Pai a fost Sf. Stefan cel Mare, iar cum la noi a fost Cetatea de Scaun, pentru noi e mai sfant decat pentru botosneni sau nemteni.
Sarbatoarea asta o tin minte de acum 4 ani. Pe atunci aveam un sucevean la renovat baia ce lucra cu var'su la partea de instalatii. Atunci mosu' mi-a prelungit sederea fara WC la buda avandu-l drept pretext pe Stefan Cel Mare si mai ales Sfant... Var'su era din Botosani iar in calendarul ortodox de acolo era cruce neagra. Dar cum sa nu tii o sarbatoare daca vecinu' o tine? Asa am stat si fara cada + instalatie de apa si fara WC.
Asta imi aduce aminte de o intamplare de acu' cateva zile, cu ocazia altei sarbatori. Nu stiu care, ca aia n-am retinut-o ca nu m-a privit direct. Oricum, sarbatoare maaare, cruce rosie...
Un amic de-al meu tocmai se facuse cu un montat de usa metalica anapoda, de se legana usa cat era ea de mare si solida. Si suna la turc ( ca montatorul usii era chiar turc, get-beget). Normal ca turcul ii zice ca nu vine sa vada despre ce-i vorba, ca-i sarbatoare. De ce sa nu tina si ei frumoasele si pitorestile sarbatori ortodoxe daca tot au ajuns in romanica unde nu se misca nimica?
Stateam si ne intrebam dupa asta daca nu cumva aici e punctul terminus. Aici salasluieste eterna lene si durererea-n cur de tot ce misca. Si nimic nu le rezista.
Daca am importa mana de lucru nemteasca tot asa s-ar da dupa calitatea si corectitudinea, dar mai ales cheful de munca romanesc. Da, ar juca neamtu' dupa cum i-ar canta "priceputii zugravi romani"... vorba reclamei. (nu ca mi s-ar parea ridicola reclama...dar nu am inteles la ce sunt mai priceputi zugravii romani decat ceilalti... poate la tras chiulul sau la alte sarbatori declarate sporturi nationale de frecat menta, tutunul si alcoolul. Si frecat bine, ca a doua zi sa fie mahmuri.
Later edit: 04:07:2008
Astazi ma simt excelent. Spre deosebire de ieri cand la amiaza ma intrebam daca se trezesc astia din mahmureala de dupa sarbatoarea aia sfanta si mai au de gand sa vina la munca (n-au venit toata ziua), azi stau relaxata.
Ieri seara le-am zis sa-si ia sculele si sa nu cumva sa-i mai vad in fata ochilor ca mi-e mie rusine de nesimtirea lor.
Si acum sunt relaxata tocmai pentru ca, la despartire am aflat ca in astea 3 saptamani in care n-au terminat si finisajele (nimic spectaculos, doar inca un var sa nu se vada pe unde e prins tavanul) la una bucata dormitor, timp in care au lucrat in medie maxim 3 ore pe zi, de fapt cica ei s-au grabit si si-au dat toata silinta ca stiau ca voiam dormitorul terminat cat mai repede... Nici nu vreau sa ma gandesc cam cum m-ar fi prins iarna la sufragerie + bucatarie.
miercuri, 2 iulie 2008
Concurs maaare
Iar dau astia de la go4it.ro mari premii mari si cum azi am avut noroc si m-am mai dezmeticit prin casa, poate mai prind si eu concursul pe ultima suta de metri.
Zic concurs mare pentru ca premiul e unul consistent iar cerintele nu sunt greu de indeplinit. Si pentru ca, iar e ceva ce multi si-ar dori, dar nefiind o necesitate absoluta tot amana cumpararea unui laptop.
Eu am primit mai demult un Apple Powerbook G3 (Wallstreet Edition) si asa mi-era de drag tocmai pentru ca, spre deosebire de desktopurile de la momentul respectiv, totul mergea struna, hardware-ul era impecabil si "se pupa" cu software-ul, iar Photoshop CS mergea pe el mai bine ca pe alte desktopuri la frecvente duble. Pe langa asta tinea 3 ore bateria si se putea ajunge la 6 ore in full load daca scoteai cu un simplu click cd-romul si ii mai bagai inca o baterie).
Poate de asta sunt reticenta acum, pentru ca as vrea un laptop super care sa ma tina mult timp pana sa devina "obsolete" si atunci as astepta nitel sa il iau in loc de un nou desktop (noi fiind doi avem doua desktopuri si ne tot bate un gand ca la urmatorul upgrade unul sa treaca pe laptop, asa obtinand si mobilitate.)
Gandul de a inlocui un sistem desktop cu un laptop nu ne-a mai trecut prin cap pana sa vedem ca diferenta de pret intre unul si altul la o configuratie similara nu mai este una gigantica, cum era inante.
Pentru ca in grafica trebuie monitor profesional si eu detin unul "top of the line" la monitor nu voi renunta, conectandu-l la viitorul laptop. Insa de cand cu asa "muscle" laptops, cu configuratii din ce in ce mai puternice si mai accesibile chiar te face sa te gandesti la inlocuirea desktopului. De altfel unele laptopuri sunt trecute intr-o categorie ce se si intituleaza "desktop repacement".
Inconvenientul e ca atunci cand o piesa se arde/strica e mult mai greu sa gasesti una compatibila si e si mai costisitor.
Insa piesele dintr-un laptop bun tin o vesnicie. Mac-ul si-a schimbat posesorul de 3 ori, dar inca functioneaza chit ca are peste 10 ani de activitate. Piesele intr-un laptop bun sunt testate astfel incat nu exista incompatibilitati, se cauta combinatii cat mai bune pana se gaseste solutia ideala si se produc in serie. (Nu vorbesc de laptopuri Gericom sau alte firme mediocre, sau bune la altceva, in domeniul in care s-au lansat initial, dar asta nefacandu-le pricepute si la arhitectura de laptop).
Ei bine, astea fiind zise, iar Packard Bell fiind recunoscuta ca una din firmele de top in productia de notebookuri, eu sunt gata sa primesc laptopul ce se castiga la concursul de pe go4it.ro, mai ales ca upgrade-ul la care ma gandesc eu nu va veni decat - cel mai devreme-peste 1 an - 1,5 ani, dupa ce o sa ies din concediul de maternitate si o sa scap si de inapoiat toate datoriile ce mi le fac acum cu curatenia generala.
Moooviez soundtrack
Am o leapsa veche si frumoasa de la o Tomata cu Scufita(careia ii multumesc ca nu m-a uitat si mai paseaza si pe aici chit ca in ultima vreme nu prea am avut activitate pe blog). Leapsa vrea sa stie ce muzica din ce filme mi-a placut mie in mod deosebit.
Si prima data cand am citit cerinta, mi-a venit fulgerator in minte filmul Dirty Dancing, filmul ce a aparut pentru mine odata cu inchirierile video dupa ce a picat ceasca. Si il inchiriam de cate ori ramanea vecina ce avea video singura acasa.
Apoi mi-am adus aminte ce inseamna muzica bine aleasa pentru un film (altceva decat film muzical sau film ce are ca subiect dansul si muzica) ce mi-a placut in cel mai mic detaliu (pana si semnaturile actorilor de la sfarsit ;) ) Terminalul este un film care arata ca se poate visa la perfectiune in exprimarea cinematografica.
Alte melodii ma mai duc cu gandul la o nunta aparte - Godfather si la lucruri triste ( prea triste)- Gladiatorul. Iar cand ma gandesc la un anumit gen de muzica imi vine in cap Matrixul.
Astea fiind spuse, fugaresc leapsa mai departe pe la bOgdan, Denisuca, picsel,Omu' legii si unei femei simple ce sper ca s-a insanatosit intre timp.
Daca mai sunt altii in lista care nu au primit leapsa asta, ii invit s-o ia si imi cer scuze daca ceilalti au mai primit-o deja. Eu inca sunt in haos (curatenie generala - adica similar cu apartasment la rosu, incepand de la curent, usi, tencuiala, etc) si zilele astea merg si la Botosani la controlul lunar al sarcinii.
joi, 26 iunie 2008
Deschideti! Am seminar!
Ieri pe strada ne-a salutat iar, respectuos ( asa zic eu cand omul din fata se opreste, se inclina si in ochi i se zaresc parca amintirile legate de tine), paznicul din incinta facultatii unde am studiat acu' vreo 5 ani in urma. Si ramasesem foarte mirati si eu si barbata'miu ca uite dom'le ce memorie are...
Hmm...si totusi nu saluta toti fostii studenti.. cum de ne-a retinut fix pe noi?
Prima data am crezut ca ne stie pentru ca noi eram zi de zi impreuna pe holurile facultatii, un cuplu de indragostiti dintre putinele ce au rezistat 4 ani fara sa se certe vreodata. Apoi mi-am adus aminte...
-Tu stii ca asta ii portarul ala saracu' ce incerca sa ma lamureasca ca e inchisa facultatea pentru ca e 2:30 noaptea? Si eu o tot tineam pe-a mea cu " Am seminar!!!" ii spusei eu razand lu' barbata'miu.
Si imediat ne-am amintit de problemele mele cu un domn profesor de literatura ce nu ma inghitea ca nu eram blajina si supusa ca restul turmei si uneori indrazneam sa-i explic unde greseste, ba chiar aveam rabdare si credeam ca va si pricepe. Probleme ce inevitabil au ajuns si in toamna, unde pana la urma in loc de note din alea rusesti mi-a trantit o nota de parca venisem la marire.
Si trece toamna, vine deschiderea anului universitar... moment in care maica-mea ce tocmai venise in vizita la noi se tot alerta sa nu care-cumva sa pierdem "prima ora de curs". Panica ei fiindu-i marita de faptul ca noi stateam cu capul in calculator si nu voiam sa ne culcam inca, iar in casa nu era nici urma de ceas desteptator sau macar din ala de perete sa poata ea sa se uite din cand in cand cat ii ceasul cand se mai trezeste noaptea.
Pentru linistea ei, primi singurul ceas din casa, ceasul de mana a lui Bogdan, ceas cu cifre romane.
La un moment dat, cand parca inca nu se crapa bine de ziua o vad pe maica-mea disperata in camera zicand ca e 7:30 si la 8 eu am seminar. Bezmetica, de parca nici n-apucasem sa inchid un ochi toata noaptea ma trezesc si ma duc la bucatarie. Parea ca nici 5 nu e, dar in fine, ce puteam sa stiu eu cum arata dimineata cand ma invatasem sa ma trezesc de la 10 in sus... uneori si pe la 14:00... ma imbrac rapid, trag un ochi la ceas si o tai spre facultate.
Pe bulevard vad niste betivi ce se pisau in mijlocul strazii, pe langa canalizare si-mi zic ca au pornit-o parca prea de la prima ora.
Ajung la usa din spate a facultatii- o gasesc inchisa. Zic 2-3 cuvinte in gand pentru portarii lenesi si ma grabesc spre poarta din fata. Ajunsa acolo, vad portarul dormind si usa inchisa. Si ma apuc sa bat in usa, si bat, bat in disprare urland "- Deschideti, am seminar! "(bineinteles ca pe 1 octombrie la 8 dimineata era seminarul la profesorul - problema)
Dupa vreo 5 minute de urlete si batai in usa portarul se trezeste bezmetic, se uita uluit la ceas si la mine si nu pricepe ce zic eu acolo. Imi face semne ca e inchis dar vede ca insistentele mele nu palesc deloc. Ametit si mirat inainteaza spre usa si ma priveste ca pe un OZN. Eu incep sa-i zic ca gata, sa deschida usa ca trebuie sa vina si colegii, ca noi avem seminar de la 8. Dupa cateva minute bune de privit cum ma agitam eu acolo in usa imi explica calm ca e 2:30 noaptea. Eu nu, ca sigur i-a stat ceasul, ca pe mine m-a trezit mama la 7:30 si am venit spre facultate repede, ca acum trebuie sa fie aproape 8. Ca n-are cum sa fie 2:30 sub nici o forma. El calm, tot imi repeta ca e 2:30 noaptea si sa ma duc acasa sa dorm.
Pana la urma m-a convins cand mi-a deschis usa binevoitor si am mers impreuna la cele 2 telefoane publice cu afisaj de la parter. Era 2:30 noaptea si probabil mama a sucit ceasul ala de mana invers si la ora aia nici eu nu am bagat de seama.
Bineinteles ca la 8:00 eram la seminar, mai mult de dragul mamei...
Tot ieri ne-am amintit ca Bogdan il rugase pe acelasi portar,in presesiune, sa-l lase pe el si pe niste colegi sa stea pe holul de la geografie sa se uite toata noaptea la pietroaie (minerale si roci, dar asa le ziceam noi), ca aveau a doua zi examen si trebuiau sa le identifice corect...
Oare ne-a salutat ieri portarul ca pe niste nebuni cu care nu-ti pui mintea, ii lasi in legea lor? ... ma tot intreb.
sâmbătă, 21 iunie 2008
Zilele Sucevei
Vor incepe marti 24 iunie 2008 si se vor termina duminica seara cu concert Odyssey in cetate.
Sa speram ca nu ca si anul trecut cand tot asa s-a anuntat in tromba concert Odyssey si nu s-a mai tinut... sa nu mai vorbim de promisiunea cu concertul Phoenix...
Anul asta la zilele Sucevei nu va fi aproape nimic, comparativ cu ce-a fost anul trecut.
Primarul proaspat reales a zis ca nu sunt sponsori, nu sunt fonduri... eh, asa-i dupa campanie... si apoi ce rost avea sa mai faca Festival Medieval la Cetatea de Scaun cand prostimea tot la mici, bere si muzica populara in centru orasului se strange?
Ce sa faci cand n-ai cu cine nici nu mai ai de ce...
Despre utilitatea mailului
Pentru firmele care au asa ceva si nu stiu la ce le foloseste si cum se intrebuinteaza.
Scriu acest post pentru ca se pare ca daca scriu la orice companie din USA sau alte tari dezvoltate sau la televiziuni din afara primesc raspuns in cateva ore maxim. La noi nu primesc. La noi mailurile nu ajung, nu trec de spam si alte pretexte. Ciudat ca de pe aceeasi adresa oriunde in alta parte a lumii ajung si li se mai si raspunde. Culmea, de obicei foarte respectuos, indiferent ca zic ca is din Romania sau nu. Bine ca Longines si Eterna imi raspund ba chiar imi trimit si catalogul cu produse in posta iar o firma de suruburi din Romania nu.
Ce inseamna pentru mine ca nu raspunde cineva la e-mail?
Lipsa de profesionalism, comunicare = 0 cu clientii/posibilii clienti. E la fel cum as suna incontinuu la telefon si linia ar fi deranjata.
De aia de obicei aceste firme incep cu o bila mare neagra iar la telefonul dat ulterior (de obicei nu exista si telefon dat ulterior caci daca ma intereseaza un anumit tip de produs dau e-mailuri la toti producatorii/importatorii si dintre cei care raspund aleg pe cineva) daca mai umbla si cu imbarligaturi atunci se clarifica de ce un e-mail cu date exacte nu merge si renunt din start la serviciile lor.
De aceea va rog insistent pe toti cei care treceti un mail pe produse / reclame ori sa invatati sa-l folositi (va fi un real succes, va asigur) ori sa il scoateti de pe materialele promotionale ca da la fel de rau ca un telefon nealocat.
Acu' cateva zile am scris e-mail la o firma importatoare de usi. Ma interesa o informatie foarte simpla, adica daca modelul Porta Stil de culoarea nucului se fabrica si cu geam lat si daca il au pe stoc. ( Si lista eventualilor dealeri din localitatea mea sau din imprejurimi) Raspuns ce mi se putea da foarte usor pe mail.
Dupa ce primul mail afisat pe site-ul lor (asta e de felicitat ca sunt firma in .ro si mai au si site care chiar merge, ca de obicei altii cumpara domeniul si gata experienta intr-ale internetului...ce sa mai faca site care sa si contina informatii necesare clientilor - sau invers, fac un site si-l pun pe go.ro sau alte chestii care... pica, deh, soarta) mi-a dat "delivery failed", al 2-lea chiar a mers. Si spre deosebire de mailurile de la antena 1 de exemplu, a trecut de "filtrele de spam" (adica de proasta triere a angajatilor...stiti voi ce vreau sa zic, toate sensurile is valabile).
Insa s-a intamplat altceva ce m-a lasat masca. Cand mi s-a raspuns, caci da, evrika, mi s-a si raspuns la e-mail - in loc de una bucata e-mail cu raspunsul la intrebarile solicitate si scapam si unul si altul de alte discutii ulterioare nefolositoare, mi s-a cerut numarul de telefon. Normal ca mailul a fost unul politicos dar de sunat nu m-a mai sunat nimeni. Adica eu trebuia sa citesc printre randuri ca daca intr-adevar sunt interesata trebuie sa sun la ei. Ca e-mailul e asa... ceva... dar tot la telefon se obtin informatiile. De-al naibii m-am facut ca nu pricep si dupa cateva zile am apelat la concurenta.
Asta pentru ca la noi s-a incetatenit ideea extrem de PROASTA SI CRETINA ca oricine poate da e-mail ca e moka si ca, vezi doamne, aia care ar da mail nu si-ar permite costul discutiei telefonice. Pentru cei care gandesc asa sa scoata e-mailul din informatiile firmei daca tot n-au de gand sa-l foloseasca. Ca n-are rost sa incerc sa-i conving de alte chestii mai profunde.
Pentru cei sceptici incercati si cititi urmatoarele randuri:
De ce e-mail?
Pentru ca intr-o firma mare e posibil ca liniile telefonice sa fie ocupate, sa fie n-spe redirectionari/legaturi telefonice prin diferite birouri si sa trebuiasca sa repeti intrebarea ca robotul de zeci de ori la alte persoane pana dai de una care sa iti poata raspunde. Si e posibil ca toate informatiile solicitate de tine sa trebuiasca "culese" si apoi trimise impreuna cu oferta lor pe mail. (Sa nu mai vorbim de cat de anapoda e sa dictezi adresa de e-mail la telefon chit ca ea nu contine caratere speciale.)
Pentru ca e posibil ca orele de la relatii cu publicul sa nu fie cele in care eu descopar ca am nevoie de acele informatii. E-mailul ajunge instant si poate fi citit si recitit de zeci de ori oricand, redirectionat ( forward e-mail) catre alt departament de unde se poate raspunde solicitarilor mele. Iar eu pot sa formulez in scris o cerere in care sa nu omit unele intrebari cu privinta la produs, stiut fiind faptul ca in scris iti structurezi mai bine ideile.
Ce evita ei intr-un raspuns? Sau ce ar fi avut oare de pierdut daca ar fi raspuns la obiect cum o fac toti cei din afara tarisoarei asteia? Inca ma mai intreb...
Deci dragi firme din .ro, ori aveti e-mail si il folositi pentru a raspunde prompt si la obiect la intrebarile potentialor clienti si atunci mailu' ala devine un "asset", un lucru de mare valoare pentru informarea si castigarea noilor clienti. Ori scoate-ti-l naibii din descrierea firmei ca da ca nuca in perete.
Post inspirat si de articolul recent citit la de ce pe blog.
(in engleza mail = posta traditionala, e-mail = posta electronica. La noi s-a preluat termenul mai simplu, mail, pentru posta electronica; pentru cea traditioanala avand deja termenii posta si curierat. Am folosit si o varianta si alta ca sa priceapa si aia ce inca ii zic e-mail si restul populatiei.)
marți, 10 iunie 2008
Be happy
pam, pam, pam, pam param... don't worry... be happy.
Pentru ca legile lui Murphy sunt amuzante si intotdeauna e loc de mai bine iar paharul are intodeauna apa (al dracu' apa, nu se mai termina uneori), ce putea sa stinga mai bine tot praful dupa ce am inlocuit complet instalatia de curent decat o inundatie mica? Asta asa ca partea plina a paharului sa dea pe dinafara de bucurie.
Acum lasand gluma la o parte, pun si eu o poza mica cu bucataria dupa o zi de la inundatie (s-a mai zvantat peste noapte c-am lasat geamurile larg deschise; pacat c-au tras tantarii la umezeala...), ca nu de alta dar poate mai sunt vecini din astia ca ai mei de la etj 4 care, cand se gandesc la inundatie se gandesc ca li se uda nitel covoarele si apoi apa se scurge pana s-o mai strangi... ca asa e natura ei. 
De norocoasa is foarte norocoasa pentru ca eram acasa cand a inceput sa ploua torential, iar pe la instatia de curent chiar in suvoaie ce cresteau rapid nivelul apei in camera (al dracu' dar am senzatia ca faza cu infiltratul la apa a mers numai de la etj 4 la etj 3 dupa care apa s-a plictisit sa mai coboare).
Initial am auzit apa prin pereti asa cam cum se aude cand ajungi pe langa o cascada...si cum am vazut primele suvoaie am si alergat pe scari eu sa vorbesc sa se inchida apa, sotul sa sa anunte vecina de la 4 sa vina acasa. Insa de plouat a mai plouat vreo ora-doua, dar din ce in ce mai linistit.
(In cazul in care n-ati prins ideea, eu am schimbat toata instalatia la curent pentru ca cealalta era aproape de nefolosit, nu mai functionau decat 2 becuri si 2 prize in toata casa din cauza fostelor inundatii repetate.)
Acum rad, ca ce-a fost mai greu a trecut, insa ma cam panicasem cand vazusem ca barbata-miu iar are de strans de pe jos si de spalat dupa ce tocmai facuse curat de unul singur (eu abia mai pot sa ma aplec ca-s in luna a 7-a), iar ploaia nu mai inceta. Si cand vezi cate 20 de suvoaie de-a lungul fiecarui perete, te simti intr-o atmosfera mai apasatoare ca-n plumbul bacovian.(Bine ca nu-s emo.) Asa, cu ajutorul unui prieten am vazut partea pozitiva si am descoperit ca pe partea mea de pat nu era uda salteaua si alte mici amanunte - dormitorul scapase partial si prizele de la calculatoare + dormitor erau bune, deci barbata-miu putea sa vada meciul linistit... Noi sa fim sanatosi!
Bobby Mcfarrin - Don't Worry Be Happy
»
Later edit: "Aversa" s-a abatut la noi cu vreo doua ore inainte de meciul Romania-Franta. Va dati seama ce noroc? Daca se intampla in timpul meciului? barbata-miu e microbist 2000% ( adica se uita la toate meciurile pana si la cele din liga a 2-a si in acelasi timp joaca Championship Manager si inca un joc de genul asta online)
duminică, 8 iunie 2008
La Medeleni
sau depre Pensiunea Silva din Suceava.
Caci aici am stat cat s-a facut instalatia de curent in apartament si fiindca mi-a placut foarte mult atmosfera m-am hotarat sa-i dedic un post.
Primele zile nu stiam de ce anume imi aduce aminte cu scaunele albe de epoca din gradina, cu salonul racoros cu pianina, cu geamurile mari si cu dulceata de trandafiri. Insa toate pareau sa contribuie la o atmosfera aparte, in care ma simteam ca nepoata la bunici. Doar ca nu semana deloc cu amintirea copilariei proprii, ca aia ar fi fost mai degraba la tara, intr-o casa de chirpici cu un borcan mare de chisleac servit dintr-un ulcior de lut sau pe prispa cu pisicile. 
Apoi mi-am amintit... eram "La Medeleni", ajunsesem parca intr-un spatiu imaginar, spatiu ce semana cu visurile mele de cand eram mica si incercam sa recreez atmosfera cartii chit ca nu aveam, pe atunci, puncte reale de reper. Acum am ajuns acolo cu ajutorul pensiunii Silva care, pe langa facilitatile standard ofera bonus si atmosfera asta de neuitat.
Pentru cei ce ajung aici din google si vor sa se informeze cu date mai exacte, o sa zic ca are catv si internet, mobilier standard in camere si totul este de o curatenie exemplara. (Lenjeria este alba din bumbac de damasc si am vazut ca se spala la 90 grade si se apreteaza. Zic pentru ca multi au preluat lenjeria aia creponata si stiu ca nici eu nici o amica de-a mea n-am inchis un ochi toata noaptea intr-o pensiune in Lacul Rosu din cauza alergiilor si a lenjeriei buclucase ce le-a declansat). Pensiunea are curte cu gradina si parcare.
In functie de grupul de persoane si de numarul de zile, se poate negocia pretul in asa fel incat sa puteti opta si pentru mancarurile specific bucovinene, precum si pentru alte produse la un pret de nerefuzat. Pret orientativ - 60 RON/zi.
Inca o bila alba indirecta vine din faptul ca, pe perioada cat am stat acolo n-am auzit nici o urma de manea sau alte prostii care sa strice atmosfera.
Daca ar fi sa vorbim de defecte poate as pomeni faptul ca e mica - are 4 camere ( circa 10 locuri) si 3 bai cu cada, motiv pentru care se preteaza mai degraba pentru o vacanta in familie (pensiunea poate asigura si mese festive de sarbatori) decat pentru o intrunire business unde numarul de persoane participante e mare.
Pana sa ajung la Pensiunea Silva am alergat 2 zile prin tot orasul Suceava si n-am gasit nimic convenabil pentru mine si fam. Pufulescu (cei 4 papagali bine-crescuti ai nostri nu erau acceptati la multe hoteluri din zona chit ca prin zona roiau destui papagali plini de importanta si lipsiti de educatie care cu siguranta erau mai deranjanti decat astia mici).
Stand de vorba cu doamna Teodora de la Pensiunea Silva am aflat mai multe despre cerintele si normele ce trebuiesc indeplinite de pensiuni. Ea se straduieste si e mai catolica decat papa, respectand regulile asa cum isi respecta clientii. Si se vede ca o face cu placere. Ceea ce e de laudat intr-o tara in care toti incearca sa te fraiereasca si sa evite cat mai mult legile si normele.
Asa intamplator am aflat si de faptul ca acum e obligatoriu sa ai in dotare si paturi single nu doar duble (ce acum se numesc matrimoniale). Simteam eu ca era ceva necurat la Vila Alice din Suceava cand mi s-a motivat pretul de 100RON/noapte in camera single cum ca la ei camerele single sunt dotate doar cu paturi duble si ma taxeaza la pat dublu ?!?
Si inca ceva - eu am servit micul dejunul la pensiune si cand cascam ochii mari si ma minunam de asa mic dejun consistent cu preparate una si una, doamna Teodora mi-a zis ca asa este obligatoriu sa se serveasca la micul dejun de peste tot. Trebuie sa oferi clientului lapte/ceai/cafea si carne, oua, branza (cascavalul pane cred ca a fost bonus), rosii, unt, miere de albine. 
Daca aveti nevoie de puncte de reper ca sa o vizitati cand ajungeti in zona, Pensiunea Silva se gaseste la 2 km de centrul orasului Suceava. De la Catedrala (intre Catedrala si Bebelus) se merge pe Str. Grigore Ureche, stada ce se continua ca Str. Bogdan Voda. A 3-a straduta pe dreapta de cum ati intrat pe Bogdan Voda este Str. Lascar Lutia iar la Nr. 9(drept in capat) se gaseste pensiunea Silva(e trecuta adresa pe GPS).Telefon 0230/524973, mobil: 0740/144022.
(Pentru a mari fotografiile faceti click pe fiecare in parte in fereastra noua)
Pentru cine se intreaba, iar e un post scris gratuit chit ca "e de bine". Poate tocmai pentru ca printre atatea servicii proaste in Romania, cand gasesti unul calumea parca merita sa-l saluti si sa-l promovezi.
